Prioritati 2009 ale MAE-Securitatea nationala

Prioritati 2009 ale MAE-Securitatea nationala

NATO rămâne pilonul politicii de securitate şi apărare a României. MAE îşi va îndeplini rolul specific pentru a asigura participarea activă a României la procesul de transformare a Alianţei, inclusiv la elaborarea noului Concept Strategic al NATO. Susţinem procesele de eficientizare şi adaptare a NATO la cerinţele generate de evoluţiile din ce în ce mai complexe ale mediului internaţional de securitate, tocmai pentru că succesul NATO înseamnă şi succesul României. România va participa în continuare la misiunile internaţionale ale Alianţei, angajamentele din Afganistan rămânând cruciale pentru evoluţia NATO şi securitatea internaţională.

Transformarea NATO şi realizarea de progrese în asigurarea unui cadru eficient de cooperare între NATO şi UE pentru realizarea unei arhitecturi stabile de securitate europeană sunt două obiective conexe pentru România, ceea ce va ghida şi în 2009 demersurile noastre în cadrul NATO şi UE.

România încurajează, de asemenea, menţinerea unei politici NATO a „uşilor deschise” în relaţia cu Georgia şi Ucraina, alături de dezvoltarea relaţiilor NATO cu statele din regiune, potrivit aspiraţiilor fiecăruia dintre acestea. Reluarea dialogului NATO – Federaţia Rusă la 5 martie 2009 va deschide noi perspective de dialog cu efecte pozitive pentru realizarea de proiecte comune pe baza principiilor şi valorilor asumate.

MAE va pune un accent deosebit pe constituirea unei rezerve naţionale de experţi în domeniul reconstrucţiei post-conflict, ca o contribuţie specifică la creşterea capacităţilor şi performanţelor României în managementul conflictelor internaţionale.

În conformitate cu acordul încheiat cu autorităţile irakiene, România îşi va menţine prezenţa în Irak, depunând toate eforturile pentru consolidarea unui climat intern stabil, care să asigure acestui stat tranziţia către democratizare. Concomitent, România va creşte atenţia acordată consolidării unei prezenţe civile care să contribuie la reconstrucţia post-conflict a statului irakian. Se va avea în vedere, de asemenea, relansarea şi consolidarea contactelor politice cu autorităţile irakiene, în special în scopul implicării României în eforturile de relansare economică a societăţii irakiene.

 Participarea României în Afganistan reprezintă unul din cele mai importante angajamente asumate de ţara noastră în privinţa combaterii terorismului şi promovării principiilor comunităţii democratice la nivel internaţional. Prin urmare, România îşi va concentra eforturile în direcţia susţinerii procesului de consolidare statală a Afganistanului.

Situaţia din Orientul Mijlociu, implicaţiile asupra securităţii internaţionale şi progresele în procesul de pace rămân de interes major pentru comunitatea internaţională. România susţine eforturile UE în această regiune şi va analiza posibilităţile de asistenţă şi de implicare în eventuale misiuni UE, în corelare cu evoluţiile din regiune. În acelaşi timp, va continua să acorde atenţie posibilităţilor de acţiune pe plan bilateral, în funcţie de solicitările partenerilor din regiune şi în consonanţă cu direcţiile trasate de comunitatea internaţională prin intermediul Cvartetului.

Va rămâne constantă angajarea politicii externe în cooperarea în domeniul neproliferării. Noile provocări la adresa securităţii internaţionale, în special terorismul, impun acordarea unei atenţii speciale acestei problematici. România susţine demersurile comunităţii internaţionale vizând clarificarea detaliilor legate de dosarul nuclear iranian, în conformitate cu dreptul internaţional şi cu regimul instituit prin Tratatul de non-proliferare.

România va continua, de asemenea, să-şi îndeplinească angajamentele luate în privinţa eforturilor internaţionale de combatere a terorismului.




Prioritati MAE-Politica regionala
Politica regională va avea un puternic caracter pragmatic, bazat pe beneficiile care pot fi obţinute din proiecte politice realiste, pe termen mediu şi lung, construite împreună cu partenerii din regiune şi care să valorifice cât mai eficient statutul României de membru al UE şi al NATO.

MAE va continua să acorde o atenţie deosebită Balcanilor de Vest. România este ferm angajată, atât bilateral, cât şi în plan comunitar, în procesul de stabilizare a Balcanilor de Vest şi susţine puternic parcursul ţărilor din regiune către UE şi NATO. O componentă principală a politicii pentru Balcanii de Vest va viza, în continuare, sprijinirea eforturilor Serbiei de angajare ireversibilă pe traseul european.

În privinţa Kosovo, România nu a recunoscut Declaraţia Unilaterală de Independenţă. Această poziţie denotă consecvenţă în promovarea unei politici externe bazate pe necesitatea respectării principiilor dreptului internaţional. România îşi îndeplineşte cu responsabilitate angajamentele ce decurg din statutul de stat membru al UE şi va continua participarea la misiunea EULEX.

Regiunea Mării Negre rămâne o zonă de interes strategic. Conflictul din Georgia, din august 2008, a demonstrat încă o dată atât riscurile create de instabilitatea regiunii, cât şi importanţa implicării europene pentru stabilizarea şi dezvoltarea acesteia. Sprijinirea unor iniţiative politico-diplomatice de promovare a Sinergiei Mării Negre este unul din principalele obiective ale politicii externe româneşti în regiune, în 2009. MAE va urmări ca, prin proiecte concrete, sectoriale, să realizeze obiectivele Sinergiei Mării Negre şi, în general, să disemineze valorile europene în regiune.  

Problemele diverse cu care se confruntă regiunea Mării Negre nu pot fi abordate fără implicarea constructivă a Rusiei şi Turciei. De aceea, MAE va urmări să coopteze parteneri din aceste două state în iniţiativele politice şi practice de cooperare în regiunea Mării Negre.

Republica Moldova va rămâne în centrul preocupărilor privind politica României la nivel regional. Obiectivul strategic în privinţa R. Moldova îl reprezintă construirea unui model european de cooperare bilaterală. În calitate de membru al Uniunii Europene, România va continua să susţină politic eforturile autorităţilor de la Chişinău îndreptate spre procesul de democratizare a ţării şi un parcurs predictibil privind integrarea europeană. În egală măsură, România va continua să sprijine procesul de reglementare a conflictului transnistrean, prin încurajarea unei implicări active din partea UE şi continuarea negocierilor în format „5+2”. Pentru a fi viabilă, orice soluţie a acestui conflict trebuie să respecte integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea R. Moldova.

Deschiderea de noi perspective privind relaţia cu Federaţia Rusă este un deziderat al politicii externe româneşti şi linie prioritară de acţiune pentru 2009. Construirea unei relaţii bilaterale pragmatice şi consistente cu Federaţia Rusă este un obiectiv major de politică externă pe termen mediu, ţinând cont de importanţa acesteia în plan regional şi pe scena politică internaţională. Poziţiile şi acţiunile Federaţiei Ruse sunt fundamentale pentru perspectivele de asigurare a stabilităţii economico-financiare globale, pentru multilateralismul eficient, pentru realizarea securităţii europene şi internaţionale, pentru securitatea energetică şi pentru revigorarea cooperării în regiunea Mării Negre, pentru a menţiona câteva dintre temele cele mai importante pentru România, suplimentar faţă de agenda relaţiilor bilaterale. Accentele prioritare în 2009 vor viza cultivarea dialogului politic deschis şi pragmatic la toate nivelurile, intensificarea legăturilor economice, reducerea deficitului balanţei comerciale şi încurajarea unor legături mai strânse între cele două state, la nivel cultural, academic şi al societăţii civile.

Relaţia cu Ucraina va beneficia, în continuare, de o atenţie aparte. România susţine apropierea Ucrainei de UE şi de NATO, în contextul îndeplinirii angajamentelor internaţionale şi regionale asumate şi conformării cu principiile şi valorile consacrate ale comunităţii europene şi euro-atlantice. România va continua cooperarea cu Ucraina pe diverse paliere (politic şi economic), precum şi în domenii de interes reciproc, precum respectarea drepturilor minorităţilor naţionale şi a legislaţiei internaţionale în domeniul protecţiei mediului. Dialogul la nivel înalt va fi completat cu acţiuni la nivel guvernamental şi local. România va promova cooperarea transfrontalieră, extinderea cadrului juridic bilateral, cooperarea în domeniul consular şi în domeniul cultural.

Relevanţa strategică deosebită a regiunii Mării Negre se bazează şi pe conexiunea acesteia cu bazinul caspic şi implicaţiile acestui arc pentru securitatea energetică a României şi a UE. Din seria acţiunilor de politică externă care au ca scop consolidarea securităţii energetice a României face parte şi concentrarea eforturilor asupra dezvoltării unui parteneriat strategic cu Azerbaidjan, un stat cu importante resurse energetice, dar şi cu un rol strategic deosebit pentru stabilitatea regională. Asia Centrală reprezintă o regiune bogată în resurse energetice, căreia România îi va acorda o atenţie în creştere. Este o zonă esenţială şi pentru susţinerea stabilităţii în vecinătatea UE, ceea ce va fundamenta intensificarea legăturilor bilaterale în 2009 şi susţinerea unor proiecte prin care România să se afirme ca stat membru UE cu iniţiativă şi vizibilitate în Asia Centrală.


Cronologia relatiilor Romania NATO
1990
    Iulie 1990 – Primul Ministru al României, domnul Petre Roman, adresează, în scris, Secretarului General al NATO, domnul Manfred Worner, invitaţia de a vizita România. În scrisoare, propune şi acreditarea unui ambasador român la NATO.
    * Octombrie 1990 – Ambasadorul roman în Belgia este autorizat să iniţieze relaţii diplomatice cu NATO
    * Octombrie 1990 – Primul ministru român se întâlneşte, la Bruxelles, cu Secretarul General al NATO
    * Decembrie 1990 – Şeful Statului Major general român vizitează Cartierul General al NATO de la Bruxelles şi se întâlneşte cu Secretarul general al NATO şi cu reprezentaţii permanenţi militari ai statelor membre NATO.

1991-Iulie 1991 – Secretarul general al NATO, Manfred Wörner, vizitează România1
    *Octombrie 1991 – Preşedintele român, Ion Iliescu, trimite secretarului general NATO un mesaj în care afirmă disponibilitatea României de a se angaja într-o cooperare strânsă cu NATO, aceasta fiind singura organizaţie capabilă, din punct de vedere politic şi militar, să asigure stabilitatea şi securitatea noilor democraţii europene, aflate într-o stare incipientă.
    *

      Decembrie 1991 – Ministrul român al afacerilor externe participă la prima întâlnire a Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic (NACC). Propune intensificarea cooperării cu NATO.

1992

    *

      Februarie 1992 – Secretarul general al NATO, Manfred Wörner, efectuează o vizită în România. Este inaugurat Centrul euro-atlantic.

1993

    *

      Februarie 1993 – Preşedintele Ion Iliescu vizitează Cartierul General al NATO. Este reafirmată dorinţa României de a se integra în structurile euro-atlantice.
    *

      Octombrie 1993 – Adjunctul secretarului apărării al SUA efectuează o vizită la Bucureşti şi prezintă propunerea americană de stabilire a unui Parteneriat pentru Pace.

1994

    *

      Ianuarie 1994 – România este prima ţară post-comunistă care se alătură programului Parteneriatului pentru Pace (26 ianuarie 1994); programul individual este semnat în mai 1995.

1995

    *

      Octombrie 1995 – România semnează Acordul privind Statutul Forţelor între membrii NATO şi participanţii la PfP.

1996

    *

      Mai 1996 – Secretarul general al NATO, Javier Solana, efectuează o vizită în România
    *

      Iunie 1996 – Parlamentul român adresează un apel parlamentelor statelor membre NATO în care solicită sprijin pentru aspiraţiile României de a deveni membru NATO. Apelul subliniază consensul politic intern asupra acestui obiectiv major al politicii externe româneşti.

1997

    *

      Februarie 1997 – Preşedintele român, Emil Constantinescu, se întâlneşte, la Bruxelles, cu membrii Consiliului Nord-Atlantic şi cu secretarul general al NATO, Javier Solana. Cu acest prilej, subliniază voinţa fermă a României de a se alătura Alianţei Nord-Atlantice.
    *

      Aprilie 1997 – Parlamentul român adoptă, în unanimitate, un mesaj adresat celor 16 membri NATO, solicitând sprijin pentru o decizie favorabilă României, cu prilejul summit-ului de la Madrid.
    *

      Iulie 1997 – În cadrul summit-ului NATO de la Madrid, Republica Cehă, Ungaria şi Polonia primesc invitaţia de a se alătura Alianţei. Comunicatul final confirmă continuarea procesului de lărgire; textul nominalizează România printre statele candidate care au realizat progrese semnificative în îndeplinirea criteriilor de aderare la NATO.

1998

    *

      Aprilie 1998 – Secretarul general al NATO, Javier Solana, efectuează o vizită oficială în România.
    *

      Octombrie 1998 – Parlamentul român aprobă cererea NATO ca avioanele Alianţei să poată utiliza spaţiul aerian al ţării noastre pentru posibile operaţiuni militare împotriva Iugoslaviei, numai în situaţii excepţionale şi de urgenţă.

1999

    *

      Februarie 1999 – Militari din România şi Statele Unite stabilesc un centru de monitorizare a traficului aerian care să acopere, în afara teritoriului românesc, şi ariile învecinate.
    *

      Martie 1999 – Ca urmare a unei solicitări NATO, România închide trei aeroporturi în vestul ţării – Timişoara, Arad, Caransebeş – până la sfârşitul operaţiunilor Alianţei împotriva Iugoslaviei.
    *

      18 aprilie 1999 – NATO solicită României deschiderea spaţiului aerian pentru avioanele aliate.
    *

      20 aprilie 1999 – Consiliul Suprem de Apărare al Ţării (CSAT) şi Guvernul României dau curs acestei solicitări.
    *

      22 aprilie 1999 – Parlamentul autorizează avioanele NATO să utilizeze spaţiul aerian românesc în timpul operaţiunilor din Iugoslavia.
    *

      23-25 aprilie 1999 – Summit-ul NATO de la Washington; NATO prezintă MAP (Membership Action Plan) care pune bazele unui mecanism de pregătire şi evaluare individuală a ţărilor candidate.
    *

      Mai 1999 – Ministerul Apărării Naţionale confirmă faptul că forţele aeriene NATO au dreptul să utilizeze aeroporturile româneşti pe durata operaţiunilor din Iugoslavia.
    *

      Mai 1999 – Reprezentanţii guvernului român şi cei ai NATO semnează un acord referitor la condiţiile în care avioanele aliate vor putea utiliza spaţiul aerian românesc.
    *

      17 iunie 1999 – Parlamentul român aprobă, cu majoritate de voturi, cererea preşedintelui Emil Constantinescu de a permite tranzitul spre Iugoslavia via România al contingentelor cehe şi poloneze din cadrul trupelor internaţionale de menţinere a păcii pentru Kosovo (KFOR).
    *

      Iulie 1999 – Secretarul general al NATO, Javier Solana, vizitează România.

2000

    *

      Februarie 2000 – Secretarul general al NATO, George Robertson, efectuează o vizită la Bucureşti
    *

      Iunie 2000 – Noul Comandant Suprem al Forţelor Aliate din Europa, generalul Joseph Ralston, efectuează o vizită în România.

2001

    *

      Mai 2001 – Reuniunea NAC – România. Este analizat progresul realizat în îndeplinirea obiectivelor Planului Naţional de Aderare la NATO, ciclul II
    *

      Mai 2001 – Reuniunea ministerială EAPC, Budapesta
    *

      Septembrie 2001 – Parlamentul decide, cu o majoritate copleşitoare, participarea României, ca aliat de facto al NATO, la lupta împotriva terorismului internaţional cu toate mijloacele, inclusiv cele militare. România va asigura acces la spaţiul său aerian, aeroporturi, facilităţi terestre şi maritime, în cazul în care va exista o cerere NATO în acest sens.
    *

      Decembrie 2001 – Reuniunea ministerială EAPC, Bruxelles  
    *

      Decembrie 2001 – Secretarul general al NATO, Lordul George Robertson, efectuează o vizită la Bucureşti.

2002

    *

      Ianuarie 2002 – Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa, generalul Joseph Ralston, face o vizită în România şi apreciază progresul realizat în reforma sectorului militar.
    *

      Martie 2002 – Are loc la Bucureşti summit-ul "Primăvara noilor aliaţi" al ţărilor candidate la NATO.
    *

      Aprilie 2002 – Reuniunea NAC – România. Au fost analizate ultimele progrese ale României în îndeplinirea obiectivelor Planului Naţional Anual de Aderare la NATO, ciclul III. Delegaţia română a fost condusă de Primul Ministru, domnul Adrian Năstase.
    *

      Aprilie 2002 – Întâlnirea dintre preşedintele Ion Iliescu şi secretatul general NATO, Lordul George Robertson, la Bruxelles.
    *

      Mai 2002 – Reuniunea ministerială EAPC, Reykjavik.  
    *

      21 noiembrie 2002 – Summit-ul NATO de la Praga – România este invitată să înceapă convorbirile de aderare.
    *

      22 noiembrie 2002 – Reuniunea ministerială EAPC, Praga
    *

      13 decembrie 2002 – S-a desfăşurat, la Bruxelles, prima rundă a convorbirilor de aderare a României la NATO. Delegaţia română a fost condusă de domnul Mihnea Motoc, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.

2003

    *

      9 ianuarie 2003 – S-a desfăşurat, la Bruxelles, a doua rundă a convorbirilor de aderare a României la NATO.
    *

      27-29 ianuarie 2003 – Echipele de experţi NATO în probleme de apărare, securitate şi economice s-au aflat în vizită în România  
    *

      18 februarie 2003 – Are loc, la Bruxelles, reuniunea SPC(R) + România. Este luat în discuţie calendarul României pentru finalizarea reformelor.
    *

      3 martie 2003 – Secretarul general al NATO, Lordul George Robertson, efectuează o vizită în România.
    *

      21 martie 2003 – Ministrul român al afacerilor externe a trimis secretarului general NATO o scrisoare care confirmă voinţa şi capacitatea României de a îndeplini obligaţiile şi angajamentele ţării noastre de a deveni membru cu drepturi depline al NATO. La această scrisoare, a fost anexat calendarul României de finalizare a reformelor.
    *

      26 martie 2003 – Ministrul român al afacerilor externe participă, la Bruxelles, la Ceremonia de semnare a protocoalelor de aderare.
    *

      4-5 aprilie 2003 – Are loc, la Snagov, reuniunea informală a primilor miniştri din cele şapte state invitate să adere la NATO.  
    *

      7 mai 2003 – Reuniunea NAC + 7, Bruxelles  
    *

      7-8 mai 2003 – Vizita în SUA a celor şapte miniştri ai afacerilor externe din ţările invitate să adere la NATO, cu ocazia votului din Senat asupra rezoluţiei de ratificare a Protocolului de aderare  
    *

      8 mai 2003 – Ratificarea protocoalelor de aderare de către Congresul SUA  
    *

      19 mai 2003 – Vizita adjunctului secretarului apărării al SUA, Paul Wolfowitz, în România  
    *

      20 mai 2003 – Reuniunea la nivelul preşedinţilor parlamentelor din statele membre ale Grupului Vilnius şi din ţările membre NATO  
    *

      3 iunie 2003 – Reuniunea ministerială NAC şi EAPC la nivel de miniştri de externe de la Madrid  
    *

      12 iunie 2003 – Reuniunea ministeriala la nivel de miniştri ai apărării, Bruxelles  
    *

      1 iulie 2003 – Conferinţa finală de planificare a Exerciţiului NATO / PfP DACIA – 2003, axat pe domeniul protecţiei civile.
    *

      7 iulie 2003 – Vizita ministrului norvegian al apărării la Bucureşti
    *

      25 iulie 2003 – Ceremonia de predare-primirea preşedinţiei Comitetului de Coordonare a Procesului Reuniunilor Miniştrilor Apărării din Sud-Estul Europei (SEDM-CC) şi a Comitetului Director Politico-Militar (PMSC) al Forţei Multinaţionale de Pace din Sud-Estul Europei (MPFSEE) şi comenzii brigăzii multinaţionale SEEBRIG şi de mutare la Constanţa a Cartierului General al SEEBRIG. La acest eveniment, a participat amiralul Gregory Johnson, comandantul flancului sudic al NATO, AFSOUTH.
    *

      4-5 august 2003 – Vizita oficială în România a Comandantului Suprem al Forţelor Aliate din Europa, generalul James L. Jones.
    *

      6-10 octombrie 2003 – Exerciţiul NATO/PfP DACIA – 2003, Piteşti. 5 noiembrie 2003 – depunerea PNA V  
    *

      18 noiembrie 2003 – Reuniunea SPC(R) + România, Bruxelles, pentru discutarea PNA V  
    *

      2 decembrie 2003 – Reuniunea ministeriala EAPC la nivel de miniştri ai apărării, Bruxelles  
    *

      4 decembrie 2003 – Reuniunea ministerială NAC+7 la nivel de miniştri de externe, Bruxelles
2004

    *

      26 februarie 2004 – Adoptarea de către Parlamentul României, cu unanimitate de voturi, a legii de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord  
    *

      1 martie 2004 – Promulgarea legii de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord de către Preşedintele Ion Iliescu  
    *

      4 martie 2004 – Semnarea de către domnul Ion Iliescu a instrumentului de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord  
    *

      29 martie 2004 – Depunerea de către domnul Adrian Năstase, prim-ministrul României, a instrumentului de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, Washington, SUA  
    *

      2 aprilie 2004 – Ceremonia înălţării drapelelor de stat la Cartierul General al NATO, Bruxelles, şi reuniunea informală a miniştrilor de externe ai statelor membre NATO.  
    *

      20 aprilie 2004 – Întâlnirea ministrului român al afacerilor externe, Mircea Geoană, cu ambasadorii statelor membre NATO acreditaţi în România  
    *

      10-12 mai 2004 – Vizita in Romania a adjunctului secretarului general al NATO pentru diplomaţia publică, Jean Fournet, şi participarea acestuia la seminarul “Changing Perceptions in South Eastern Europe"
    *

      13-14 mai 2004 – Vizita la Bucureşti a Secretarului General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer  
    *

      28 mai-1 iunie 2004 – Sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare NATO, Bratislava
    *

      14-15 iunie 2004 – Desfaşurarea la Bucureşti a Reuniunii anuale a Consorţiului PfP al Academiilor de Apărare şi Institutelor de Studii de Securitate  
    *

      28-29 iunie 2004 – Summit-ul NATO de la Istanbul
    *

      13 octombrie 2004 – Organizarea la Pioana Braşov a Reuniunii informale a Miniştrilor apărării din statele membre NATO  
    *

      23-31 octombrie 2004 – Vizită de documentare în România (şi Bulgaria) a Comitetului NATO pentru bugetul militar
    *

      12-16 noiembrie 2004 – Sesiunea anuală a Adunării Parlamentare NATO, Veneţia  
    *

      8-9 decembrie 2004 – Reuniunea ministrilor de externe ai statelor membre NATO, Bruxelles
    *

      9-11 februarie 2004 – Reuniunea informală a Miniştrilor apărării din statele membre NATO, Nisa (Franţa)

2005

    *

      9-11 februarie – Reuniunea informală a Miniştrilor apărării din statele membre NATO, Nisa, Franţa.

2006

    *

      3 aprilie 2006 – Cu prilejul Zilei NATO, Ministerul Afacerilor Externe a organizat, in parteneriat cu Institutul Diplomatic Român, conferinta "NATO în perspectiva Summitului de la Riga". NATO a fost reprezentat la eveniment de domnul Jean Fournet, Asistent al Secretarului General al NATO pentru Diplomatie Publica.
    *

      27-28 aprilie 2006 – Reuniunile informale ale miniştrilor de externe din statele membre NATO, Sofia
    *

      12 mai 2006 – România a semnat documentele de lansare a Fondului de Asistenţă NATO/ Parteneriatul pentru Pace - OSCE/ENVSEC (Îniţiativa de Mediu şi Securitate) pentru distrugerea de substanţe chimice periculoase şi pesticide din Republica Moldova. România a preluat rolul de ţară coordonatoare pentru faza I a acestui proiect, împreună cu Belgia, în contextul deţinerii mandatului de Ambasadă Punct de Contact NATO la Chişinău (CPE), în perioada 2005-2006.

2007

    *

      26 ianuarie 2007 – Reuniunea miniştrilor de externe ai statelor membre NATO, Bruxelles
    *

      28 martie 2007 – Reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la Bruxelles, care adoptă decizia privind găzduirea de către România a Summit-ului NATO din 2008 (2-4 aprilie)
    *

      26-27 aprilie 2007 – Reuniune informală a miniştrilor de externe din ţările NATO, Oslo
    *

      29 octombrie 2007 – Vizita la Bucureşti a Secretarului General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer
    *

      6-7 decembrie 2007 – Reuniunea miniştrilor de externe ai NATO, Bruxelles
    *

      Ianuarie 2007-decembrie 2008 – România a deţinut al doilea mandat de Ambasadă Punct de Contact NATO la Chişinău; România a avut o contribuţie substanţială la finalizarea proiectului deschiderii unui Centru de Informare şi Documentare al NATO la Chişinău.

2008

    *

      11 ianuarie 2008 – Vizita la Bucureşti a Secretarului General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer
    *

      31 ianuarie 2008 – Vizita la sediul NATO de la Bruxelles a preşedintelui României, Traian Băsescu
    *

      6 martie 2008 – Reuniunea informală a miniştrilor de externe din ţările NATO, Bruxelles
    *

      2-4 aprilie 2008 – Summit-ul NATO de la Bucureşti
    *

      12-13 iunie 2008 – Reuniunea miniştrilor apărării ai statelor membre NATO,  Bruxelles
    *

      18 august - Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de miniştri ai afacerilor externe, Bruxelles
    *

      18-19 septembrie 2008 - Reuniunea miniştrilor apărării din statele membre NATO, Londra
    *

      9-10 octombrie 2008 - Reuniunea informală a miniştrilor apărării din statele membre NATO, Budapesta
    *

      2-3 decembrie 2008 - Reuniunea miniştrilor de externe ai NATO, Bruxelles

2009

    *

      ianuarie 2009 – Ambasada României la Baku a preluat mandatul de Ambasadă Punct de Contact NATO în Azerbaijan (până în decembrie 2010).
    *

      4-5 martie 2009 – Reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe ai statelor membre ale NATO, Bruxelles, Belgia

   Sursa:mae.ro